Editorial
P.M.MARCOCI
Diavolul se ascunde în detalii. Și, în ultima vreme și în PNL. Dar ca orice partid și liberal și national, devenit și popular, aici s-a instituit principiul: dacă facem vreo moșmoandă, noi, liberalii, recunoaștem public. Chiar dacă nu facem vreun acord de recunoaștere a vinovăției. Pe principiul atât de bine cunoscut: e mai bine să fii popular decât impopular. Liberalii au devenit, între timp, un partid în care numărul găștilor tinde asimptotic spre numărul membrilor. Deh, partid istoric cu personalități geografice și locale puternice. După ce l-au „asasinat” pe tânărul Burduja la răsăritul verii, l-au eliminat fără drone și pe „infanteristul” în slujba țării. Toate acestea sub imperturbabila privire a președintelui Klaus Iohannis, preocupat mai mult de prognoza meteo pentru stațiunea Păltiniș din iarna 2024 – 2025, decât de ludicele glume ale actorilor statali, nestatali, ortostatali și parastatali de pe ‘oarece rețele de socializare. Pentru că domnul președinte Iohannis preferă lecturile ușoare de seară, un Pleșu, un Liiceanu, un Cărtărescu ceva; nu are timp de trendinguri și algoritmi de pe tiktok sau de pe rețeaua competent condusă de doamna Elisabeta – cunoscută și sub denumirea operativă „Lizica”.
Așa după cum a observat tot românul cel drept măritor de pretutindenea, nici în perioada 25 – 26 noiembrie, președintele Klaus Iohannis nu părea prea preocupat de „nefăcutele” din duminica de 24 noiembrie. Că atunci preacucernicii, preasfințiții și înaltpreasfințiții le-au explicat dreptcredincioșilor creștini prezenți fizic la liturghie pilda tânărului dregător bogat cu focusare catehetică pe păzirea poruncilor divine. Mă rog, pericopă din Evanhelia după Luca, nu insistăm. PNL nu s-a gândit că dacă publicau și ei o evanghelie după Nicolae-Ionel, avea mai mult succes decât cu o carte de memorialistică. Sau, poate, unii fruntași liberali s-or fi gândit că merge mai repede și mai bine cu o „evanghelie” dar se ia greu binecuvântarea arhierească pentru publicare.
Și, cu excepția televiziunilor care au simțit farmecul nou ivitei de nicăieri campanii de știri cu Călin, apărutul de nicăieri dar promovatul de toată lumea, au mai existat doi domni cărora aparent le tremura neliniștea în glas și simțire. Pe unul îl cheamă Hunor, pe celălalt Crin. Primul se afla, probabil, pe la Miercurea Ciuc, al doilea tocmai, hăăăt, la Bruxelles, aproape de ursuline și robertine. Și după cum recunoaște însuși domnul Crin, până pe 25 noiembrie nici nu se gândea să se întoarcă în politica românească. A recunoscut-o la Antena 3, în direct, într-o emisiune în care Mihai Gâdea nu l-a provocat aproape cu nimic. Dar interpretând securistoid, cu manualul în mâna stângă, spusele floralului candidat zamolxian Crin, tărășenia s-ar fi produs fix pe data de 25 noiembrie. Când a fost sunat tocmai de domnul Kelemen Hunor. Cu care nu mai vorbise, cică, de zece ani.
Drept vorbind, ni-l și închipuim pe dl. Kelemen Hunor, pe 25 noiembrie, pe unde o fi fost să fie, gândindu-se: cu cine nu am mai vorbit eu de mult? „Ildiko, Erszebet, Ilona sau cum o fi chemând-o pe doamna Kelemen, adu repede telefonul, dragă! Pfoai, ce tare, nu mi-a criptat Lizica agenda… Ia, uite, pe cine am găsiiiit… Crin Antonescu… da măăăăăi, așa da,noooo….. jo napot…„.
Și l-a sunat de îndată pe domnul Crin care a răspuns imediat la telefon crezând că, poate, sună doamna profesoară Zoe Petre sau maestrul Iosif Sava. Și uite așa, din vorbă în vorbă, neîmpărtășind neliniștile nimănui au ajuns amândoi la concluzia că România a luat-o la vale sau la deal. S-au gândit ei că dacă domnul Crin vine la București și candidează la președinție, România o ia zdravăn înainte cu viteză sonică, mergând în aliniament și palier ca trenurile de Roșiori când e restricție la Grădinari.
Păi, pe 25 noiembrie încă nu era pomenită nici măcar renumărarea – dedicație specială pentru Elena – Valerica. Renumărarea a venit la câteva zile după alegeri. Apoi, a venit validarea turului I. Nici nu veniseră serviciile să-l informeze pe domnul președinte în legătură cu grozăviile comise de „statali și nestatali, criptomonediști, neolegionari, parainfluenceri etc„. dar uite că dom’ Kelemen știa… Și ce știa deja dl. Kelemen, am aflat cu toții abia pe 6 decembrie. Când CCR a decis că se reia totul de la zero dar nu aflsem când. Acum m-am prins eu de ce circulă pe rețelele sociale chestia aia (absolut imbecilă) că dl. Kelemen va fi pus șef la SRI. Păi, pe un om cu asemenea dar al predicției îl numești șef oriunde, numai șef la loterie nu. Aștept cu interes momentul în care voi afla de pe rețelele de socializare că Laslo Tökes este propus și susținut de Guvernul României să fie întronizat Patriarh Ortodox al Ierusalimului, Arhiepiscop Romano-Catolic al Romei sau Ayatolah al Iranului. Că guvernul României și dom’ președinte pot orice. Mai ales, la cât cheltuie din bani publici. Și dacă nu avem bani, ce…? Îl îmbrăcăm frumos pe domnu’ Ștefan Nanu și-l trimitem la împrumutat. A stat omu’ ultimii 3 ani numai la împrumutat. Nici nu mai știe dacă pleacă să împrumute sau se întoarce de la împrumutat statul… Acum dacă-l mai sună domnul Kelemen pe vreun domn pe care nu l-a mai văzut de ceva timp, cine stie… Că e clar dacă guvernu’ și dom’ president își propun, îl schimbă din funcție și pe Sfântul Apostol Petru. Ce, nu mai avem DNA, PIICJ, DIICOT, CCR și ce mai trebuie…?
Pe 25 noiembrie, floralul candidat zamolxian nu era nici pe lista de deputați nici pe cea de senatori. De ministru nici nu se putea pomeni să fie numit, pentru că după eșecul electoral din duminica a 30 a după Rusalii, cea cu pericopa dregătorului bogat, se putea paria dacă penele și pesedeeee mai intră în parlament. Că peneliști și peseeeeeediștii au votat cu Nicolae-Ionel și cu Marcel-Ionel în masă. Doar că i-au confundat cu doamna Lasconi și cu domnul Georgescu. Cu excepția peseeeeeediștilor care au avut canon să voteze cu Georgeluș. Și au avut canon pentru că i-au zâmbit cu subânțeles lui Nea Paul și doamnei Gabriela. Dar cu toate astea, cineva se gândea de atunci că la momentul când se va întoarce Crin să-l înlocuiască pe cel care l-a înlocuit pe însuși Crin… Silogisme complicate dar binevenite.
Cert este că sinceritatea neprovocată a dlui Crin Antonescu va alimenta iar teoriile conspirației. Dar, probabil, că spiridușul care a provocat toată povestea cu renumărarea, reanalizarea, validarea, isterizarea, anularea, reanularea, blocarea și reluarea de la zero a alegerilor prezidențiale fost tocmai dl. Kelemen Hunor. A lui a fost idea cu toate năzbâtiile astea, e clar acum… Dar el l-a anunțat pe Crin Antonescu din timp în legătură cu ce urmează, tocmai ca să prindă o ofertă avantajoasă la taromul de Bruxelles. Că venea omu’cu bagaj mare de cală. Se întorcea acasă ca să nu plece prea curând. Nu era cazul să vină cu low-costu’… Deci, pe 25 noiembrie, deja, se dădeau telefoane pentru un nou candidat. Nu pe 6 decembrie sau 7 decembrie. Pentru că, nu-i așa, nu se știa că alegerile vor fi reluate de la zero. Nu știa absolut nimeni. Nici nu se gândise la așa ceva.
Este de speriat întrebarea de ce nu l-a sunat domnul președinte însuși pe noul Zamolxe de la Bruxelles. Sau e posibil ca domnul președinte să nu mai fi avut numărul dlui Antonescu. I l-o fi șters din agendă doamna Lizica de la distanță. Sau o fi primit cadou vreun telefon Huawei sau Xiaomi la vreo aniversare. Ori, te pomenești că l-or fi șters din agenda telefonului ștrengarii de Rareș sau Lucică…
Acum, după ce ai recunoscut (sau poate te-ai exprimat greșit, cine mai știe), e clar că le-ai dat apă la moară tuturor. Unii vor face spume în jurul tuturor orificiilor că te-au propus ungurii, alții vor înțelege că penele și pesedeeeeee te suțin dar nu te votează. Cert este că nu te-a propus inițial Bolo. Că domnia sa avea alte preocupări. Ardea de grija lui Dacian Julien și a rectorului de la Babeș… Rămâneau oamenii nenumiți. Deci, asta cu nu ești omu’ lui Gyorgy mai ține o vreme. Până te mai cheamă o tură Mișu Gâdea. Sau Ciutacu. Că după aia ne spui că te-a sunat Hunor pentru că avea numărul tău de telefon de la însuși Sörös Gyorgy bacs. Căruia I l-a dat unul Vladimir Vladimirovici pentru care l-a recuperat însăși Maia din telefonul vechi al lui Serghei Narâșkin…
Președintele, probabil, se gândea în sinea lui: hai, că i-am păcălit pe fraieri ca la Călugăreni. Au intrat în mlaștină de nu mai ies decât când o da seceta. Acum o fredonăm iar pe aia cu rușii, „chinejii„, indienii, saudiții, nord coreeni și care ‘or mai fi. Și o băgați și pe aia cu „statali” și „nestatali”. Acum va trebui să le ordoni „băieților” să vină cu compunerile la „nesecret”. Să le scapi „pe surse”. „Politice” cum ar zice nepotul lui Silviu Brucan. Eu zic că nu va mai crede nimeni. Dar măcar, poate, mai preiau funcționărașii diplomatici debutanți de prin ambasadele de la București. Că la ei e posibil să mai țină basmul ăsta. Am văzut oameni în România care au crezut tărășenia hilară cu compunerile desecretizate. Și oameni decenți intelectual. Vorba aceea tembelă care a circulat pe rețeaua competent administrată de doamna Lizica: „N-au reușit rușii să influențeze alegerile din Republica Moldova. Dar au reușit în Statele Unite și în România”. Adică au „înfrânt” National Security Agency și Directoratul de supersecuritate megacibernetică al României. Adică l-au păcălit, acilea, la noi în căsuță, pe Răzvan și pe generalul Anton Rog. Nu-i așa că ne vine tuturor să râdem…? Liniște acolo în spate, vă rog! Domnule Sörös, „tovarisci” Vladimir Vladimirovici, nici domniile voastre nu aveți voie să râdeți la glumele domnului președinte Iohannis! Va crede președintele nostru că are talent actoricesc.
Cert este că sinceritatea domnului Antonescu m-a ajutat să-l redescopăr pe dl. Kelemen Hunor. Auzi și dumneata cu ce se ocupa liderul UDMR imediat după alegeri… În loc să se refacă la Korund (Korond), Praid (Parajd) sau Sovata (Szovatafürdö) cu o bere sau cu un vin, după niște alegeri complicate și să se pregătească pentru alegerile parlamentare care tocmai urmau peste câteva zile, domnia sa dădea telefoane prietenilor vechi. Cu care nu mai vorbise de vreo zece ani. Dar oare, dom’ președinte Iohannis l-o fi rugat pe domnul Kelemen să insiste cu telefonul până răspunde domnul Antonescu? Sau a insistat din proprie inițiativă?
Mihail MARCOCI
