Editorial P.M. MARCOCI
Criza energetică este o temă recurentă. Ideea actualului editorial mi-a venit lecturând un sondaj al CONAF – Confederația Națională a Antreprenoriatului Feminin din România. Prețurile energiei, indiferent de formele ei, cresc precum Făt – Frumos, în timp ce guvernele țărișoarei identifică mereu problema, cauzele problemei dar își arată voluptuos neputințele în a găsi și aplica remediile. Or, dacă doamnele antreprenor, care în calitatea lor de DOAMNE, sunt mult mai reziliente în fața provocărilor, temerilor și durerilor decât sexul tare, au ajuns să strige public propria nemulțumire înseamnă că problema e mult mai gravă decât ar părea la prima vedere.
Pentru că dinamica antreprenoriatului feminin și accesul la resurse energetice la costuri competitive se intersectează într-un mod critic, deoarece creșterea accelerată a prețului energiei electrice influențează direct capacitatea antreprenoarelor de a dezvolta afaceri sustenabile și competitive. Nu trebuie uitat că aproximativ 1 din 4 companii din România este deținută integral de femei iar companiile conduse de femei au o rată a profitului mai ridicată (cu 12,3%) decât media națională
Analiza antreprenoriatului feminin indică o orientare către sustenabilitate, calitate și responsabilitate socială, aspecte care pot constitui avantaje competitive pe termen lung pentru o economie care se confruntă cu prea multe necunoscute strategice care se vor manifesta până în anul 2050.
Dar, România se situează printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică din UE raportate la puterea de cumpărare a propriilor cetățeni reușind să devină în 2025 chiar lider european la scumpirea energiei electrice. Asta în contextul în care prețul energiei influențează direct inflația, competitivitatea economică și nivelul investițiilor .
De ce are România prețurile cele emai mari la energie?
Din cauza costurilor mari de transport și distribuție care ajung la aproximativ jumătate din valoarea facturii finale, a investițiilor insuficiente în infrastructură, a dependenței de piața europeană și costurilor tranziției către energia verde. La acestea se adaugă scăderea producției interne și creșterea volumelor importurilor de energie care amplifică presiunea ascendentă asupra prețurilor .
Cu alte cuvinte din motive care ar putea fi ușor contracarate prin programe și strategii guvernamentale.
Care ar fi impactul creșterii prețurilor la energie? Păi, în primul rând vorbim de creșterea absolut tuturor costurilor operaționale (producție, servicii, logistică), reducerea marjelor de profit și limitarea investițiilor de dezvoltare a afacerilor.
Apoi din perspectiva competitivității vorbim despre reducerea competitivității pe piața europeană sau relocarea activităților în țări cu energie mai ieftină,
Energia antreprenorială feminină reprezintă un pilon important al economiei românești, caracterizat prin reziliență, orientare către calitate și responsabilitate socială. Cu toate acestea, costul ridicat al energiei electrice constituie un obstacol major în dezvoltarea acestor afaceri.
În speranța că acest editorial va sensibiliza urechile mult prea insensibile ale decidentului român, redăm integral conținutul sondajului CONAF:
„Sondaj CONAF: Peste jumătate dintre antreprenori au adoptat deja măsuri de adaptare la presiunile energetice
București, 27 aprilie 2026 – Energia a redevenit una dintre marile linii de fractură ale economiei europene. Pentru companii, întrebările sunt: cât va costa următorul șoc, și cât de repede pot fi schimbate comportamentele care amplifică vulnerabilitatea? Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al presiunilor tot mai mari asupra piețelor energetice, recomandările discutate la nivel european — munca de acasă, reducerea zborurilor în interes de serviciu și încurajarea transportului public — mută responsabilitatea adaptării din zona guvernelor și în interiorul companiilor.
În acest context, CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin a realizat un sondaj în rândul a 700 de antreprenori, membri ai organizației, pentru a vedea cât de pregătit este mediul de afaceri românesc să adopte astfel de măsuri.
Rezultatele arată că economia reală nu așteaptă doar intervenția statului, ci începe să își calibreze propriile mecanisme de reacție. 51% dintre antreprenorii respondenți declară că au adoptat deja astfel de recomandări, 26% spun că se mai gândesc, iar 23% afirmă că nu intenționează, în acest moment, să le adopte. Sondajul indică concluzia că mediul antreprenorial înțelege urgența, dar capacitatea de adaptare diferă în funcție de industrie, dimensiunea companiei, specificul activității și gradul în care munca poate fi flexibilizată fără pierderi de productivitate.
O componentă relevantă a sondajului vizează mobilitatea angajaților. 66% dintre antreprenorii chestionați au transmis angajaților recomandarea de a folosi transportul public, iar dintre cei care au făcut acest pas, 61% declară că decontează abonamentele. Acest procent arată că, pentru o parte semnificativă a companiilor, recomandarea nu rămâne la nivel declarativ, ci se transformă într-o politică internă cu efect direct asupra angajaților și asupra costurilor de mobilitate.
„Crizele energetice nu se gestionează doar prin decizii macroeconomice, ci și prin felul în care antreprenorii își schimbă reflexele. Antreprenorii români au înțeles că eficiența este o temă de cost și una de reziliență. Faptul că peste jumătate dintre respondenți au adoptat deja măsuri precum flexibilizarea muncii, reducerea deplasărilor sau încurajarea transportului public arată o maturizare importantă a mediului de afaceri. Dar arată, în același timp, și nevoia de politici publice care să susțină această tranziție, nu să o lase exclusiv pe umerii companiilor”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
CONAF atrage atenția că aceste recomandări nu pot fi aplicate uniform în economie. În sectoare precum producția, comerțul, serviciile directe, logistica, transporturile, sănătatea sau activitățile care presupun interacțiune fizică permanentă, munca de acasă sau reducerea deplasărilor au limite obiective. Tocmai de aceea, orice strategie națională de răspuns la criza energetică trebuie să plece de la realitatea companiilor, nu doar de la obiective generale.
În același timp, sondajul arată că antreprenorii pot deveni parteneri reali ai statului în perioade de criză, dacă există predictibilitate, stimulente și instrumente clare. Decontarea transportului public, investițiile în digitalizare, eficiența energetică a sediilor, optimizarea deplasărilor în interes de serviciu și flexibilizarea programului de lucru sunt măsuri care pot reduce presiunea asupra consumului, dar care presupun costuri administrative și financiare pentru companii.
„Nu putem vorbi despre responsabilitate energetică fără să vorbim despre competitivitate. Dacă cerem companiilor să își schimbe modul de lucru, trebuie să le oferim și cadrul prin care aceste schimbări devin sustenabile. În absența unor măsuri de sprijin, bunele intenții riscă să se oprească la nivel de recomandare. România are nevoie de o abordare pragmatică, în care statul și mediul de afaceri lucrează împreună pentru a reduce vulnerabilitățile economice”, a mai transmis Cristina Chiriac.
CONAF consideră că actualul context energetic trebuie privit ca un semnal de reașezare strategică. Pentru companii, mobilitatea, organizarea muncii și consumul de energie devin parte din aceeași ecuație economică. Pentru stat, provocarea este să transforme recomandările europene în politici aplicabile, adaptate realității locale. Pentru angajați, schimbarea înseamnă noi comportamente, noi rutine și o responsabilitate comună față de costurile ascunse ale crizelor externe.
Sondajul realizat de CONAF confirmă că antreprenorii români sunt dispuși să contribuie la acest efort, dar nu pot fi singurii care absorb costurile adaptării. Într-o Europă în care energia redevine un test de securitate, competitivitate și reziliență, România are nevoie de decizii rapide, clare și ancorate în economia reală.„
Conf.dr. Mihail MARCOCI
