Analiză Maria Tănasie – „Snuwiii„
“Cine nu-și uită rădăcinile, merge prin lume cu sufletul întreg”. – citat maramureșan
Ați observat până acum că abia vedem cultura balcanică în media pe care o consumăm? Sau, dacă o vedem, aceasta se manifestă doar în imagini și videoclipuri comuniste? Rareori mai scapă câte o filmare scurtă a zonelor balcanice pitorești pe ecranele noastre.
Până să discutăm despre invizibilitate, mai întâi vom defini cultura balcanică. Aceasta reprezintă însumarea datinilor, tradițiilor creștine și precreștine, cu o sumedenie de influențe romane, grecești, slavice și otomane. Fiind tot timpul la confluența marilor imperii, balcanicii au supraviețuit și au propagat valori orientate pe comunitate, ospitalitate și familie. Duritatea caracteristică nu este semn de barbarie, cum a fost mult timp portretizată, ci o dovadă a rezilienței și perseverenței populațiilor din Balcani. Râd în fața pericolului și răzbesc în orice situație – o îmbinare armonioasă între stoicism și umor.
Pentru a discuta despre invizibilitatea culturii balcanice, vom discuta mai întâi câteva mituri:
Mitul 1: Cultura Est Europeană înseamnă Ortodoxie. Fals
Într-adevăr, populația majoritară este creștin-ortodoxă, însă acest fapt nu înseamnă că se urmează strict datinile religioase, în afara faptului că se primește liber de la muncă. Mai mult, din cauza dezbaterilor din spațiul public, fundamentul tradițiilor religioase capătă, uneori, conotație negativă, fapt ce îndepărtează generațiile tinere de aceste obiceiuri.
De asemenea, un fapt mai puțin cunoscut este originea precreștină a multora dintre aceste datini. Știm de colindele de Crăciun, dar nu de faptul că nu sunt un obicei creștin, ci adaptat contextului religios. În țări precum Serbia și Muntenegru se aprind focuri pentru a sărbători nașterea lui Hristos, dar ele simbolizau inițial renașterea zilelor lungi.
Mitul 2: Balcanicii au rămas blocați în trecut – Fals
Este o diferență între a păstra tradiții naționale, regionale sau locale și între a nu accepta modernitatea. Având în vedere istoria tumultoasă a Balcanilor și perioada comunistă, eforturile de supraviețuire, prezervare a identității naționale și adaptare la o lume nouă dovedesc abilitățile oamenilor de agilitate și înțelegere a lumii moderne. O provocare pentru noi este promovarea obiceiurilor “antic” și în lumea contemporană, fără a mai asculta remarci precum ‘este demodat’. “Cinco de mayo”, “Mardi Gras”, “Hanami” sunt tradiții de sute de ani, dar nimeni nu le consideră învechite.
Mitul 3: Balcanicii sunt barbari – Fals
Aceste mituri sunt exagerări ale stoicismului și realismului balcanicilor. Este ușor să criticăm aceste populații când nu luăm în calcul condițiile adverse de dezvoltare și prezervare a culturii existente. De asemenea, această judecată ignoră progresul urban din ultimii 30 de ani și ocrotirea zonelor rurale de către țărani.
Mitul 4: Toți suntem la fel în Balcani – Fals
Se pot găsi asemănări între țările balcanice din punct de vedere religios, lingvistic și chiar tradițional cât să putem fi grupați sub numele “Balcanici”. Însă, când ne uităm îndeaproape, suntem cât se poate de diferiți. Diversitatea etnică, geografică, istorică, socială și culturală conturează identitățile naționale ale fiecărei țări. Mai mult, la nivel local – în sate și comune – se urmează obiceiuri independente de restul țării. Datoria noastră e să vorbim despre ele, să le arătăm și să dovedim că suntem diferiți în fața unei pături generaliste.
Miturile pot continua. Din cauza acestora au apărut stereotipuri dăunătoare atât la nivel individual cât și cultural. Efectul este nociv și a ajuns să fie perpetuat inclusiv de balcanici între ei – fapt ce ridică un semnal de alarmă vis-a-vis de identitatea națională a unui om.
Politică și societate
Un alt motiv care contribuie la invizibilitatea culturii balcanice este un factor socio-politic din secolul trecut. Având în vedere diferențele semnificative între capitalism și comunism împreună cu sentimentul anticomunist din vest, cultura balcanică nu a depășit granițele decât într-o versiune distorsionată, cu accent pe impactul negativ al comunismului. Acest fapt, dublat de cenzura regimurilor comuniste a tradițiilor și obiceiurilor religioase, a dus la lipsă de interes, uitare și chiar un oarecare sentiment de superioritate. Când diverși autori, sărbători, opere de artă sau evenimente istorice sunt ascunse de ochii publicului, este de așteptat ca balcanicii să fie supuși unei amnezii culturale.
Superioritatea amintită mai sus nu este un fenomen izolat. Din contră, este răspândit în mediul urban și hrănește discordia dintre oraș și sat. Consumerismul exacerbat, oportunitățile localizate aproape doar în mediul urban și distribuirea slabă a resurselor în zonele pitorești ale Balcanilor a cauzat migrația internă amplă spre metropole sau capitale. Totodată, s-a născut ideea că doar la oraș poți fi de succes, ducând la sentimente de indiferență, critică și chiar disprețuire a vieții de la țară. Astfel, și tradițiile au început să se stingă ușor.
Posibil ca una dintre provocările curente să fie promovarea puternică a culturii balcanice. Însă este necesar un efort activ educațional și de “decolonizare socio-culturală”. Acest lucru nu se referă la respingerea multiculturalismului și a globalizării, ci, dimpotrivă, la găsirea unei soluții de a îngloba patrimoniul global cultural cu tradiții autentice balcanice și a le aduce la nivelul mainstream.
De ce să sărbătorim Halloween-ul când putem să “comercializăm” venirea strigoilor în noaptea de 30 Noiembrie? De ce să sărbătorim Sfântul Valentin când Dragobetele au o semnificație mult mai profundă de reînnoire a dragostei și vieții? Mulți știu simbolistica celtică, vikingă, indiană, dar nimeni nu recunoaște simbolurile de pe porțile Maramureșene.
Totuși, de ce?
Ați putea întreba, “De ce este importantă cultura balcanică?”; “De ce să promovăm tradițiile noastre?”. Un răspuns este acela că prin cultură și tradiții o națiune supraviețuiește secolelor. Un alt răspuns este că datorită culturii o țară se poate dezvolta atât pe plan social cât și pe plan economic. Noi, românii, balcanicii, nu suntem oameni reflectați de către serialele americane, hiper-individualiști și globalizați. Excluzând discursul despre conotațiile negative ale valorilor tradiționale balcanice – comunitate, ospitalitate, familie – ar fi mai bine să ne concentrăm pe frumusețea lor și cum ne pot ajuta să popularizăm cultura noastră. Turistii nu sunt interesați să vadă cum putem construi clădiri în stilul brutalist sau iepurașul cu ouăle de Paște. Aceștia vor să asculte de unde au apărut strigoii, ce sunt sărbătorile pastorale, locurile ascunse ale naturii (care încă e bine păstrată în Europa de Est), ce sunt măștile de draci purtate de Crăciun sau de unde pot proba porturile naționale. E timpul ca și noi, balcanicii, să redescoperim frumusețea și profunzimea culturii autohtone, prin turism, evenimente autohtone, sărbători locale și multe altele.
Maria Tănasie – „Snuwiii„
